Traumatismul defineşte ansamblul manifestărilor locale şi generale ce se instalează consecutiv acţiunii unui agent vulnerant de origine mecanică, fizică sau chimică ce acționează în mod direct sau indirect asupra organismului în mod voluntar sau accidental.

Indiferent de tipul şi modul de acţiune al agentului vulnerant, se produc leziuni care indiferent de localizare, necesită intervenţii calificate de prim ajutor şi tratament de urgenţă.

Clasificarea traumatismelor se face în funcție de:

A. FACTORII PATOGENICI CARE LE GENEREAZĂ:

• MACROTRAUMATISME – afecțiunea este produsă de un agent vulnerant UNIC ce poate fi identificat de către persoana vătămată, având cauză internă sau externă și acționând cu intensitate medie sau mare.
• MICTOTRAUMATISME – aceste leziuni apar pe fondul suprasolicitării, sunt determinate de agenți vulneranți de intensitate mică dar ce acționează în mod frecvent în zona respectivă, depășind viteza de regenerare a țesuturilor afectate, cauzând astfel microleziuni anatomice.
• AFECȚIUNI CRONICE ȘI DISMETABOLICE –  sunt rezultatul unor macro sau microtraumatisme ale unor structuri ce prezintă și alte afecțiuni preexistente (boli dismetabolice, boli neurologice, boli reumatice etc.).
• AFECȚIUNI HIPERFUNCȚIONALE – forme de suprasolicitare / supraantrenament localizate la nivelul aparatului locomotor ce se manifestă la nivelul unor țesuturi și formațiuni anatomice cu calități biologice modificate cauzate de tulburări locale sau generale.

B. ȚESUTUL AFECTAT:

• MACROTRAUMATISME DE PĂRȚI MOI – piele, mușchi, tendoane ( plagă cutanată sau musculară, contuzia, întinderea (elongația), ruptura  musculară, întinderea (elongația) tendinoasă, dezinserția / ruptura tendinoasă parțială sau totală).
• TRAUMATISME ALE ARTICULAȚIILOR – entorse, luxații, contuzii articulare.
• TRAUMATISME ALE OASELOR – fracturi.
• TRAUMATISME ALE VASELOR SANGVINE SAU ALE NERVILOR – elongații vasculare sau rupturi vasculare sau ale nervilor.

C. PIERDEREA CAPACITĂȚI DE LUCRU:

• FOARTE UȘOARE – nu întrerup și nu scad activitatea cotidiană sau sportivă.
• UȘOARE – îngreunează activitatea cotidiană fără a o întrerupe însă opresc activitatea sportivă pentru 24 de ore.
• MEDII – împiedică efectuarea unor activități cotidiene și opresc activitatea sportivă timp de 48 de ore ( elongații, entorse ușoare/medii, rupturi fasciculare).
• GRAVE – întrerup activitatea cotidiană pentru un timp mai îndelungat și scad definitiv performanțele organismului, în funcție de natura traumatismului (fracturi / rupturi musculare totale).
• FOARTE GRAVE – sunt urmate de invaliditate de cele mai multe ori (rupturi nervoase totale) perioada de recuperare fiind nedeterminată, cu implicații grave asupra activității cotidiene, viața socială/de familie și implicit asupra calității vieții.